Toamna, la bunici

Unde poate fi mai placut si relaxant sa iti petreci un week-end insorit de toamna decat la bunici.
Acolo ne simtim noi mai bine. Sa va arat cateva fotografii minunate.

Pasarile, stoluri multe, la un moment dat am tras un tipat ca au trecut prea aproape de capul meu si mie imi e cam frica de pasari. Max statea si el si le privea, cand m-a auzit tipand, si-a intors capul, a zambit putin si a ramas acolo nemiscat.

Daliile in bataia soarelui de toamna.

Via, fotografiata asa in zare.

Menta, inca o parcela buna pe care am tuns-o.

Piersicul, dar fara piersice :P

Un copacel interesant, care face niste bobite ca niste rosioare mici. Prima data sunt verzui pe urma se fac galbene si la maturitate rosii. Foarte aspectos.

Strugurei galbeni si dulcegi.

Dovleacul pregatit pentru o placinta aromata.

Alune de padure, doar o parte din recolta pe care ne-a dat-o alunul nostru din fundul gradinii.

Mai gustam si putin must :P

O floare albastra si maaare, care a crescut pana la mar.

Strugurei negri cu o zeama ca de sange.

Merele mele preferate.

Prin gradina, am dat si de o tufa de bureti. Erau micuti, mamaia a spus ca-i mai lasa putin sa creasca si pe urma ii aduna.

O rama ....

Si cam atat, e minunata toamna la bunicii mei dragi si iubiti.